1. Einstein era un copil
gras cu un cap enorm
Cand Pauline Einstein, mama lui
Einstein, i-a dat nastere, a crezut ca fiul sau este diform din cauza capului
exagerat de mare si neregulat.
Ceafa micutului era atat de mare,
incat toata familia l-a considerat un mic monstru. Medicul insa i-a calmat
spunandu-le ca in cateva saptamani va avea forma normala. Ceea ce s-a si
intamplat. Cu timpul, micutul Albert a crescut normal, doar ca toti il
considerau putin mai impiedicat si chiar incet la minte.
2. In copilarie avea
probleme de vorbire
In copilarie, cu greu il puteai auzi
pe Einstein vorbind. Si cand o facea, vorbea foarte rar. Inainte isi spunea
propozitia in gand, sau o murmura, si abia dupa ce era sigur ca o prounta cum
trebuie o spunea cu voce tare. Einstein a vorbit asa pana la noua ani. Parintii
lui se temeau din ce in ce mai serios ca era retardat, cu toate ca frica lor
era complet nefondata.
Otto Neugebauer, un istoric al
stiintei, povesteste o anecdona hazlie legata de acest fapt.
“Parintii sai erau extrem de
ingrijorati vazandu-l ca nu vorbeste. Intr-un final, la cina, a rupt tacerea si
a spus tare si clar: “Supa asta e prea fierbinte!” Prima data socati si apoi
extaziati de fericire, parintii sai l-au intrebat de ce nu spusese niciun
cuvant pana atunci. Einstein a raspuns calm: “Pentru ca n-am avut de ce sa ma
plang pana acum”.
Foarte probabil ca
aceasta intamplare sa-l fi inspirat pe Ion Pribeagul pentru poezia
Copilul mut
Şmil o îndrăgea pe Ana,
Ana îl iubea
pe Smil,
Totuşi, trei ani de la
nuntă,
Şi-încă nu au un copil.
Cînd vedeau, într-o
grădină,
Un copil în cărucior,
Inimile amîndurora
Se înflăcărau de dor.
Şi-ntr-o noapte, cînd un
înger
A sunat din clopoţel,
Barza a zburat, şi Ana
A născut un băieţel.
Dumnezeu a pus din
Ceruri,
Peste chipul lor,
coroana,
Că n-a fost în lumea
toată
Fericiţi, ca Smil şi
Ana.
A trecut un an, copilul
Creşte, surîzînd în
Soare,
Heruvim cu păr de aur
Şi cu obrăjori de
floare.
În guriţa-i ca cireaşa,
Îi mijesc vreo patru
dinţi,
Mare-i, Doamne, bucuria
Fericiţilor părinţi !
Dar o grea nenorocire
Peste dînşii a căzut:
Copilaşul lor, comoara,
Shlomo, se născuse mut.
Geaba doctori,
internate,
Grija tot mai mult
sporeşte,
Şi examene, consulturi,
Şhlomo, însă, nu
vorbeşte.
Doi savanţi aduşi din
Viena,
Le-a prezis că – după ei
–
S-ar putea să-i vie
graiul,
Peste-un an sau doi sau
trei.
Au trecut trei ani şi
patru,
Chiar şi cinci ani au
trecut.
Alţi copii spun: “Ima”,
“Aba”,
Numai Shlomo este mut.
Toată-averea cheltuită,
Şi-un potop de
suferinţi,
Mare, Doamne, e durerea
Amărîţilor părinţi.
Cum copilul împlineşte
Şase anişori – îmi pare
–
Şmil şi Ana, pentru
oaspeţi,
Au făcut o masă mare.
Şi cînd toţi ciocneau
“Lehaim”,
Cu coniac şi secărică,
Deodată, micul Shlomo
În picioare se ridică.
Şi vorbeşte, că rămîne
Împietrită masa toată:
-Ima! Dă-mi puţină sare,
Fiindcă supa-i nesărată
!
Toţi au îngheţat o
clipă…
Şmil nu scoate o silabă…
Ana are ochii-n lacrimi,
Cînd pe Shlomo îl întreabă:
- Puiul mamei, scump şi
dulce,
Tot ce am pe-acest
pămînt,
Pentru ce toţi-anii
aceştia
N-ai vorbit nici-un
cuvînt ?
- Este drept! – răspunse
Shlomo
Cu mîndrie de păun –
Dacă totu-a fost
beşeider,
Ce-aveam eu să vă mai
spun?
3. O busola a fost cea
care l-a inspirat
Cand Einstein avea doar cinci ani
tatal sau i-a aratat ceva care i-a aprins interesul spre stiinta: o busola. In
acea zi care a fost definitorie pentru el, dar si pentru intreaga omenire,
micutul Einstein era bolnav la pat. Atunci tatal sau i-a adus o busola ca sa se
joace cu ea, iar Albert a fost fascinat de faptul ca oricum intorcea cutiuta,
sageata se indrepta spre aceeasi directie. De atunci a vrut cu orice pret sa
afle ce anume face sa se intample aceasta minune.
4. A picat examenul de
admitere la facultate
In 1895, adica la 17 ani, Einstein a
incercat sa intre la echivalentul in Elvetia al Politehnicii de la noi. A
trecut examentul de matematica si stiinte la admitere, dar le-a picat pe toate
celelalte: istorie, gramatica, geografie. Dupa ce a facut cursuri speciale
pentru admitere, anul urmator a intrat pana la urma la facultatea dorita.
5. A avut un copil
nelegitim
In 1980 s-au descoperit niste
scrisori personale ale lui Einstein care au dezvaluit un lucru cat se poate de
interesant despre acesta, lucru care a scandalizat lumea: geniul avea o fiica
nelegitima cu o fosta colega de facultate, Mileva Mariæ, cu care dealtfel s-a
casatorit mai tarziu.
In 1902, un an inaintea casatoriei,
Mileva a nascut o fetita pe care a numit-o Lieserl, pe care Einstein nu a
vazut-o niciodata si despre care nu s-a aflat nimic. Se crede ca micuta a fost
crescuta de familia Milevei si ca a murit in septembrie 1903 din cauza unei
infectii provocate de scarlatina. Se crede ca micuta a murit atunci pentru
ca Mileva i-a scris lui Einstein despre ea pentru ultima data pe 19
septembrie 1903, de atunci nemaistiindu-se nimic despre ea. Din aceleasi
scrisori altii au inteles ca micuta a fost data la adoptie dupa nastere.
6. Einstein a scris un
contract pentru un mariaj fericit
Dupa ce Einstein si Mileva s-au
casatorit, au mai avut impreuna doi fii: Hans Albert si Eduard. Insa succesul
academic si desele calatorii in intreaga lume ale lui Einstein au facut ca
relatia dintre cei doi sa se raceasca din ce in ce mai mult. Astfel, Einstein a
trimis o scrisoare sotiei sale in care ii propunea un contract ciudat ale carui
conditii, daca erau respectate, Einstein credea ca cei doi ar fi putut trai
civilizat impreuna.
Iata cum suna:
“A. Vei avea grija ca:
1. hainele si lenjeria mea sa fie in
buna stare, curate si aranjate ordonat;
2. cele trei mese principale sa mi
le servesti cu regularitate in camera mea;
3. dormitorul meu si camera de
studiu sa fie curate si mai ales sa nu te atingi de biroul meu;
B. Nu va fi nevoie sa ai vreo
relatie cu mine intima sau de orice fel si nici macar in public nu va trebui sa
parem impreuna.”
Si mai urmau alte reguli ca: “daca
iti voi cere, nu vei mai vorbi cu mine”. Suprinzator, Mileva a acceptat toate
aceste conditii.
7. Einstein nu s-a
inteles cu fiul sau mai mare
Dupa felul cum se purta cu mama
acestuia, nici nu e de mirare. In final, relatia rece dintre Einstein si sotia
sa s-a finalizat cu un divort, in urma caruia Einstien a inceput sa aiba o
relatie dusmanoasa cu fiul sau mai mare, Hans Albert, mai ales dupa ce Einstein
a castigat Premiul Nobel din care i-a dat o suma foare mica de bani sotiei
sale.
Ruptura dintre cei doi a devenit de
nereconciliat dupa ce Einstein s-a opus casatoriei lui Hans Albert cu Frieda
Knecht. Einstein o considera pe femeie deloc atractiva, credea ca singurul
lucru pe care il urmareste este sa profite de pe urma lui Hans, iar dupa ce nu
a reusit sa-i opreasca sa se casatoreasca, a incercat sa-l convinga pe baiat sa
nu faca copii cu aceasta femeie, pentru ca ii va face divortul, despre care
Einstein spunea ca este invetitabil, mult mai dificil.
8. Einstein era asaltat
de femei
Dupa divortul lui Einstein de Mileva
(principalul motiv fiind infidelitatea lui), la scurt timp, s-a casatorit cu
verisoara lui, Elsa Lowenthal. La inceput a vrut de fapt sa se casatoreasca cu
fiica Elsei din prima ei casatorie, Ilse, care era cu 18 ani mai tanara ca el,
dar s-a razgandit.
Spre deosebire de Mileva, Elsa nu
era afectata de aventurile amoroase ale lui Einstein si singurul sau scop era
sa-i faca pe plac in orice mod. Una dinre femeile cu care a inselat-o a fost
secretara sa, Betty Neumann. Iar din scrisorile sale s-a aflat despre alte sase
femei cu care a avut aventuri amoroase.
Unora le-a dat chiar numele, cum ar
fi Estella, Ethel, Toni si o rusoaica spion, Margarita. Altele erau amintite
doar prin initiale ca M. si L.
9. Einstein, pacifistul,
a urgentat constructia bombei atomice
In 1939, speriat de faptul ca
nazistii castigau tot mai multa putere, fizicianul Leó Szilárd l-a convins pe
Einstein sa-i scrie presedintelui Franklin Delano Roosevelt si sa-l avertizeze
ca nazistii s-ar putea sa construiasca o bomba nucleara, facand astfel presiuni
asupra SUA sa grabeasca crearea propriei bombe.
Aceasta scrisoare a lui Einstein si
Szilárd a fost deseori citata ca fiind principalul motiv pentru care Roosevelt
a pus la cale Planul secret Manhattan pentru a crea bomba atomica. Cu toate ca
Einstein era recunoscut ca un fizician remarcabil, guverul American nu a apelat
la ajutorul sau pentru ca il considera un risc de securitate nationala.
10. Peripetiile
creierului lui Einstein
Dupa moartea sa in 1955, creierul
lui Einstein a fost luat fara permisiunea familiei de catre Thomas Stoltz
Harvey, medicul de la Sptalul Princeton care a facut autopsia. Refuzand sa
inapoieze organul, Harvey a fost dat afara din spital.
Dupa multi ani Harvey, care intre
timp a obtinut permisiunea de la Hans Albert sa studieze creierul, a trimis
fragmente din creier diferitilor oameni de stiinta din intreaga lume. Unul
dintre acestia a fost Marian Diamond care a descoperit ca in comparatie cu o
persoana normala, creierul lui Einstein avea mult mai multe celule in regiunea
creierului responsabila cu stocarea informatiilor.
Intr-un alt studiu, facut de Sandra
Witelson de la McMaster University, s-a descoperit ca Einstein avea un creier
caruia ii lipsea o anumita striatie, numita fisura Sylvian. Witelson a dedus ca
aceasta anomalie le permitea neuronilor sa comunice mai bine intre ei.
Alt studiu sugereaza ca creierul sau
era mult mai dens decat in mod normal si ca lobul inferior, care se crede ca
este raspunzator de abilitatile matematice, era mai mare decat in cazurile
obisnuite.
Povestea creierului lui Einstein
este chiar ciudata pe alocuri: la inceputul anilor ’90 Harvey impreuna cu
jurnalistul freelancer Michael Paterniti a facut o calatorie in California
pentru a o cunoaste pe nepoata lui Einstein. In aceasta calatorie au luat si
creierul dupa ei, care a fost plimbat in portbagajul Buick-ului lui Harvey.
In 1998, la 85 de ani, Harvey i-a dat
in grija pretiosul creier lui Elliot Krauss, doctor la Princeton University,
dupa cum el marturisea ca era prea obosit de imensa responsabilitate de a-l
pazi.
.jpeg)
.jpeg)
.jpeg)
.jpeg)
.jpeg)
.jpeg)
.jpeg)
.jpg)
